"E nevoie de un anumit spirit inovator, de ambiţie, de dorinţa de a utiliza informaţiile pe care cursurile de matematică şi de fizică le oferă" a declarat domnul Iulian Ciocoiu profesor dr. ing la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din Iași într-un interviu la Radio Iași, în cadrul secvenţei radio electroniste, de realizarea căreia s-a ocupat un grup de studenţi din Liga Studenţilor Electronişti din Iaşi, sub coordonarea lui George Crăciunaş, student în anul IV şi a domnului asist. Drd. Ing. Daniel Mătăsaru.  Emisiunea radio din care a făcut parte secvenţa a fost realizată de către   George Vanvu, redactor la Radio Iaşi, care a realizat şi interviul pe care vă invităm să îl citiţi în continuare.

Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din Iași, oferă o programă de studii ce acoperă 3 specializări:

- Electronică Aplicată și Sisteme Inteligente

- Tehnologii și sisteme de telecomunicații

- Microelectronică, Optoelectronică și Nanotehnologii

 

În acest interviu domnul profesor Iulian Ciocoiu ne va vorbi despre aplicabilitatea ramurii de Microelectronică, Optoelectronică şi Nanotehnologii în domeniul biometriei.

 

R: Bună ziua şi bine aţi venit la Radio Iaşi

I.C: Mulţumesc pentru invitaţie. Bine v-am găsit.

 

R: Ce reprezintă aplicaţiile biometrice şi unde se utilizează ele?

I.C: Aplicaţiile biometrice reprezintă unul dintre exemplele de subiect aflate la modă în ziua de astăzi. În principiu, biometria se referă la tehnicile automate de recunoaştere sau de validare a identităţii a unei persoane folosind informaţii de natură anatomică, fiziologică sau chiar comportamentală. Din acest punct de vedere materia primă este formată din amprente, voce, imagine reprezentând faţa.

 

R: Astfel se obţin informaţiile de natură biometrică sau există bineînţeles şi un receptor, un aparat care captează toate aceste informaţii.

I.C: Sigur. Există structura unui astfel de sistem biometric. Există mai multe module componente. Primul dintre ele este cel care generează baza de date. În acest sens se utilizează senzori.De exemplu, în cazul captării vocii este vorba de microfoane de diverse tipuri. În cazul captării imaginilor reprezentând feţele umane vorbim despre camere de filmat sau de fotografiat în domeniul vizibil cele mai multe, dar uneori şi în domeniul infraroşu. Pentru amprente există numeroşi senzori care sunt disponibili pe piaţă. Mai interesante sunt poate sistemele care utilizează scanarea irisului. Din acest punct de vedere al structurii unui astfel de sistem, după ce am colectat informaţia primară de bună calitate urmează să prelucrăm într-un mod convenabil acest tip de informaţie. Din acest punct de vedere intuitiv am putea să privim lucrurile ca şi cum am încerca să extragem o anumită semnătura specifică fiecărei persoane din informaţia primară avută la dispoziţie. O dată obţinută astfel de semnături urmează etapa de clasificare care în esenţă urmăreşte să ofere o anumită decizie referitoare la identitatea persoanei introduse în sistem sau eventual să valideze identitatea acesteia.

 

R: De care parte a baricadei sunteţi în discuţiile din România cu acest paşaport biometric şi cât de viabil este el?

I.C: Eu cred că din punct de vedere strict tehnic nu există motive rezonabile pentru a ne teme de colectarea şi de utilizarea unor informaţii de această natură. Până la urma problemele care pot să apară sunt de natura etică şi morală şi vor depinde în mare măsură de calitatea celor care utilizează astfel de informaţii.

 

R: Ce proiect aveţi şi cum vedeţi dumneavoastră evoluţia în cadrul Universităţii Tehnice a acestei discipline. Deşi cred că e puţin rudimentar spus disciplina.

I.C: Da. Este mai degrabă o direcţie de cercetare. Sigur eu îndeplinesc funcţia de secretar ştiinţific al facultăţii noastre şi din această poziţie, sigur că am o anumită imagine suficient de clară asupra producţiei ştiinţifice, asupra performanţelor realizărilor colegilor mei din facultate.Aş spune mai întâi că în cadrul facultăţii activează trei centre de cercetare. Ele sunt recunoscute pe plan naţional. Unul dintre acestea este chiar Centrul de Excelenţă. Domeniile de interes acoperă o arie extrem de largă de domenii. Subiectul particular pe care îl discutam, cel al aplicaţiilor biometrice, se regăseşte în lista de preocupări de interes a două colective de cercetare, unul din care fac şi eu parte, care se referă la Tehnici de Prelucrare Liniară şi Neliniară a Semnalelor. Acesta este coordonat de domnul profesor Liviu Goras. Există de asemenea un Centru de Excelenţă cordonat de către domnul academician Horia Teodorescu a cărui arie de preocupări vizează cu precădere utilizarea unor tehnologii inteligente în prelucrarea semnalelor.

 

R: Piaţa este deschisă spre această zonă şi cu certitudine specialiştii formaţi la Universitatea Tehnică îşi vor găsi un viitor bun, dar trebuie să mai existe şi pasiune şi dorinţa de a face aşa ceva pentru că nu este uşor.

I.C: Sigur. E nevoie de un anumit spirit inovator, de ambiţie, de dorinţa de a utiliza informaţiile pe care cursurile de matematică şi de fizică le oferă. Dar există mari oportunităţi şi şanse reale pentru că un student care finalizează studiile în cadrul facultăţii noastre să-şi găsească un loc de muncă bine plătit şi care să-i ofere satisfacţii din punct de vedere profesional.